Concedierea nu poate fi dispusă pe perioada în care femeia salariată
este gravidă sau se află în concediu de maternitate, angajatul se află
în concediu de creştere şi îngrijire a copilului în vârstă de până la 2
ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap. La locul de muncă
salariata gravidă are dreptul la păstrarea confidenţialităţii privind
starea de graviditate, dreptul de a fi informate de către angajator
despre prevederile legale din domeniul protecţiei maternităţii la locul
de muncă, dreptul de a fi informate de către angajator în scris asupra
evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile de muncă,
conform Codului Muncii
Articolul 59 aliniatul c din Codul Muncii precizează că este interzisă
concedierea pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura
în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii
deciziei de concediere .
De asemenea protecţia maternităţii la locul de muncă este legiferată
prin Ordonanţa de Guvern 96/2003. Potrivit actului normativ, orice
tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei, legat de sarcina sau
de concediul de maternitate, constituie discriminare în sensul legii. În
acest sens, este interzis ca la angajare să i se solicite unei
candidate prezentarea unui test de graviditate sau să semneze un
angajament că nu va rămane însărcinată sau că nu va naşte pe durata de
valabilitate a contractului individual de muncă. Totuşi, sunt exceptate
de la aplicarea acestor prevederi acele locuri de muncă interzise
femeilor gravide sau care alăptează, datorită naturii ori condiţiilor
particulare de prestare a muncii. Legea mai spune că femeia salariată
gravidă sau cea care se află în concediu de maternitate nu poate fi
concediată, însă actul normativ stipulează aceleaşi drepturi şi în cazul
celor care se află în concediu de creştere şi îngrijire a copilului în
vîrstă de pînă la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu
handicap.
Cat priveşte capitolul drepturi la locul de muncă, salariatele gravide
au dreptul la păstrarea confidenţialităţii privind starea de
graviditate, de a fi informate de către angajator despre prevederile
legale din domeniul protecţiei maternităţii la locul de muncă sau asupra
evaluării privind riscurile la care pot fi supuse. În acelaşi timp,
acestea au dreptul de a nu efectua o muncă dăunătoare sănătăţii şi
securităţii lor, de a nu fi expuse la condiţiile de muncă sau agenţi
periculoşi, de a beneficia de concediu de risc maternal (maximum 120 de
zile, recomandat de doctorul de familie sau de cel de medicina muncii),
dar şi de a primi indemnizaţia de risc maternal, în condiţiile
efectuării concediului de risc maternal. Indemnizaţia reprezintă 75% din
media veniturilor lunare realizate în ultimele şase luni, anterioare
datei certificatului medical, pentru care a fost plătită contribuţia la
asigurările sociale de sănătate.
Proces la CEDO pentru faptul ca a fost concediata pe motiv de
graviditate cerand daune morale de 20000 de euro. O singura romanca a
ajuns pina la CEDO, acuzind discriminarea la care a fost supusa in
timpul sarcinii.
Insarcinata in opt luni si jumatate, C.D. obtine cea mai mare nota la
concursul pentru postul de consilier juridic la o primarie din judetul
Cluj, in septembrie 2001. Primarul PSD de atunci al comunei Luna, Ioan
Giurgiu, o angajeaza insa pe cea de-a doua clasata, pentru ca "starea
patologica de insarcinata" nu ii permite lui C.D. indeplinirea
indatoririlor de serviciu, se arata intr-un raport al Consiliului
National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD).
Legea protectiei maternitatii la locul de munca, aparuta in 2003, si
Codul Muncii (2005) sunt instrumentele prin care mama este protejata, in
teorie, pe piata muncii.
20.000 de euro daune morale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu